Made in England

Vântul roade conștiincios un colț de ușă - cranț, cranț, și-a mai făcut un pic de loc, împinge un umăr și iată-l, e în casă. Englezul e politicos, nu-l dă afară, îi face un ceai fierbinte, aduce un pulover și-și pune șosetele de lână made in England ca să poată sta comod, cu toate degetele... Continue Reading →

Advertisements

Adopția cocoșului incontinent

Sala e mare, rece și tocită de nenumăratele posterioare de imigranți care s-au perindat pe-aici. Mocheta a fost scurmată de tălpi nerăbdătoare să fie băgate în seamă de funcționari educați să fie politicoși și conștiincioși. Uite, Anita, de exemplu, e pita lui dumnezo. Când s-o-mpărțit drăguțenia peste specia funcționarilor, ea stătea în primul rând și... Continue Reading →

Aterizarea

Eheeei, aterizarăm în regat. Un sobor de câini cu colaci aburinzi atârnând din cozi stufoase ne-au așteptat la aeroport. Era și covor roșu, prescură din făină de grâu bio și sare rozosină de Himalaya. Exact cum mi-am închipuit când am cerut pastila halucinogenă de la farmacie. Glumesc. Câinii erau, de fapt, rinoceri albi de câmpie,... Continue Reading →

Într-o zi

S-au întâlnit doi oameni. Nimic special, se întâmplă tot timpul. S-au ținut de mână - de frică, de iubire, de frig. S-au îmbrățișat strâns în orașe, în paturi, în aeroporturi, în crâșme, pe maluri de mări și pe vârfuri de munți. S-au cunoscut până în cele mai tainice văgăuni ale sufletului. S-au părăsit și s-au... Continue Reading →

O plasă de jvarovschi, vă rog!

Experiment făcut pe copii de 4 ani: copilului i se pun în față două farfurii cu ce-i place lui să mănânce - dulciuri, caviar, mici cu muștar, în fine, ceva bun. Una din farfurii conține mult, cealaltă, puțin. Instrucțiunile sunt: poți mânca din farfuria în care e puțin când vrei tu, dar dacă aștepți până... Continue Reading →

Ce-ai omorât, omorât rămâne

O prăpastie mare se cască între noi. Are zeci de ani de când o udăm să crească, săpăm în ea să o adâncim, dinamităm, hotărât, decisiv, neîndurător, bolovani care se sfărâmă în bucățele mici și ascuțite, trăgând după ei hălci întregi de viață, ore, gesturi, mângâieri, râsete. Odată am ucis o vrabie. Altădată am usis... Continue Reading →

Noi

Am descoperit răspunsul la toate întrebările esențiale, gen care e cea mai importantă superputere, să te vindeci de ulcer cu mămăligă, sau să prăjești mici pe calorifer. Aș fi un om înțelept și împlinit dacă nu m-ar mai chinui o nedumerire. De ce, de câte ori apare un român obișnuit (adică ne-politician și ne-vedetă) la... Continue Reading →

Create a free website or blog at WordPress.com.

Up ↑